Pentru zilele de Crăciun, în afară de cornulețe și sărățele cu chimen, mi-am zis că merită să încerc o prăjitură care mi-a ”apărut” pe net și care mi s-a părut mai puțin pretențioasă, la preparare. Așa a fost, dar au intervenit alte probleme, în așa fel încât am ajustat ingredientele, etapele și modul de coacere. În fapt, am răsturnat-o de două ori, ca să fie bine coaptă, dar sincer, a meritat pentru că a ieșit foarte aromată, dulce-amăruie și tare bună! Așa că sigur o voi mai face...
Se unge cu unt din belșug o tavă (baza și pereții laterali) și se tapetează cu zahărul tos (cele 2-3 linguri).
11 clementine se curăță bine de coji (inclusiv partea albă, pe cât se poate, pentru că este foarte amară și cam neplăcută) și se răzuie pe răzătoarea fină coaja celei de-a douăsprezecea.
Se taie câte o feliuță îngustă de la baza fiecărei clementine și se pun în tavă, peste untul tapetat cu zahăr.
Se face blatul din cele 3 ouă mixate bine (mai întâi albușurile, cu zahărul tos și cel vanilinat) și apoi se adaugă pe rând gălbenușurile. Se adaugă apoi făina ”în ploaie”, amestecată cu praful de copt și se mixează în continuare. Se adaugă apoi coaja răzuită de clementină și se încorporează uleiul.
Se toarnă această compoziție peste clementinele din tavă, având grijă să fie bine distribuită peste tot, ca să nu rămână spații goale.
Se dă tava la cuptorul încălzit la temperatură medie (180 grade) pentru 35-40 minute.
Când blatul s-a rumenit bine și după ce s-a împlinit timpul de coacere, se scoate tava din cuptor, se desprinde prăjitura (cu un cuțit cu pana lată) de pereții laterali ai tăvii, care se acoperă cu un platou și se răstoarnă pe acesta.
Se pudrează prăjitura 2-3 linguri de zahăr pudră și când se răcește, se feliază și se servește.
Prăjitura poate fi decorată mai bogat și se poate servi cu un sos de ciocolată, dar mie mi s-a părut destul de dulce și aromată, așa că nu am folosit alte arome, nici decorațiuni suplimentare.
1
Încercați să decojiți și pielița albă de pe clementine, pentru că este foarte amară și neplăcută.
2
Tăiați câte o feliuță de la baza clementinei, pentru ca acestea să stea fixate în tavă, să nu se rostogolească.
3
Deoarece clementinele sunt tăiate la bază, vor lăsa zeamă, așa că asigurați-vă că veți coace prăjitura la foc mediu, atât timp cât trebuie, nu mai puțin, ca să nu rămână necoaptă (acesta este motivul pentru care eu am răsturnat-o de două ori: am pus cuptorul la 190 grade, cât scrie în indicații și s-a rumenit blatul la suprafață, dar a rămas crud la interior, așa că a trebuit să repet coacerea). De aceea am recomandat coacere la 180 grade, pentru ca prăjitura să se coacă încet, nu repede și parțial, cum am pățit eu prima dată.
4
Puteți decora cu ce doriți această prăjitură, dar fiind foarte dulce și aromată, e suficient puțin zahăr pudră.
5
La servire, de asemenea, se poate turna peste porție un sos de ciocolată, dar este foarte bună și simplă, pentru că are tot ce-i trebuie ca să placă.