In nicio vara nu ezit sa prepar gem de caise, care-si merita din plin locul in camara mea, fiind folosit atat la prepararea deserturilor cat si servit pe un colt de paine proaspata.
Caisele se desfac in jumatati si se acopera cu zahar pana a doua zi cand se pun pe foc mic vreo 2 ore, eu il pun pe o table nu direct pe flacara.
Se amesteca mereu in gemul de caise sa nu se prinda si spre sfarsit se adauga zeama de lamaie, vanilia si samburii preparati in felul urmator:
-se pune apa clocotita si se arunca samburii in oala sa fiarba pentru un minut apoi se strecoara si se trec sub jet de apa rece si se curata de coaja, asta daca sunt amari dupa ce-I gustam. Toti samburii de la caise nu se arunca, se pun la uscat pe farfurie de la cateva zile la o saptamana dupa care se sparg si se mananaca sau se pun la gem. Se gusta samburii pentru a vedea daca e amar si daca doriti indepartati pielita aceea maro. Samburii se bat usor de cateva ori cu ciocanul de snitele pentru ca e mai mare pana se crapa usor si miezul se scoate intreg (daca samburii sunt mai mari raman intregi daca sunt mai mici nu prea). Eu am spart samburii cu ajutorul unei pietre de ascutit cutitele asezata pe o placa de parchet asezata pe un prosop.
Se pune gemul de caise in borcane sterilizate si fierbinti , se dau la cuptor 15 min dupa care se capacesc si se mai dau 30 de minute la cuptor Lasam borcanele cu gem de caise in paturi, pana a doua zi.
Mie nu prea mi-au placut samburii asa, mi s-au parut cam cruzi ca si textura, cred ca mai bine ar fi sa-I dau putin la cuptor ca pe nuci sa prinda un gust mai bun si sa fie mai crocanti.
1
daca preparati gem de caise dupa aceasta reteta garantez ca va rezista peste iarna chiar si fara conservant