Printre activităţile dela începutul postului Crăciunului se numără şi pusul verzei la murat. Nu cred că e gospodar din ţara asta (în special la ţară), care să nu-şi pună varză la murat. Gustul verzei şi mai ales gustul pe care-l are zeama de varză este cunoscut nu doar la noi, ci şi printre străinii de ne-au vizitat ţara.
Nu mă întind la vorbă că nu-i reţetă grea.
Se aleg verze potrivite ori în funcţie de recipientul în care vor fi puse. E foarte important ca varza să fie bine coaptă, să fie tare şi cu frunse care să aibe multe nervuri, altfel la sarmale se vor rupe.
Se curăţă de foile de deasupra, nu prea multe şi se taie cotoarele. Se crestează prin cotor (eu le crestez în formă de cruce) pentru a oferi saramurii posibilitatea de a pătrunde mai bine şi mai repede varza.
Pe fundul recipientului se pun boabele de porumb şi o parte din celelalte ingredinte enumerate, ingrediente care se toacă în mărimi potrivite, ingrediente care se aşează printre rândurile de varză.
Se face soluţia de apă cu sare (eu fac saramura la fiecare zece litri) şi se adaugă în recipientul în care au fost puse varza şi celelalte ingrediente. După ce soluţia a acoperit cu cel puţin un lat de palmă varza, se pune o greutate ingrediente încât acestea să nu ia contact cu aerul.
La 2-3 zile (primele 2 săptămâni) zeama de varză se pitroceşte (se vântură) pentru a rămâne limpede şi pentru a nu permite saramurii să nu se depună pe fundul recipientului.
Poza finală va fi prezentată atunci când voi face sarmalele. :D
1
Sfecla roşie dă un gust plăcut şi o culoare minunată verzei şi zemei de varză.