Dulciurile sunt totdeauna o ispită de care nu mă pot lepăda! Ei bine, măcar sâmbăta sau duminica încerc să-mi răsfăţ familia, şi de ce nu, şi pe mine.
Blat:
Glazura:
Pune într-un vas pentru mixare: ouăle, uleiul, apa, gemul, zahărul, făina, bicarbonatul şi praful de sare.
Mixează bine, până ce toate ingredientele s-au încorporat.
Separat, rade pe răzătoarea cu ochiuri mari morcovul care, în prealabil, l-ai curăţat de coajă şi l-ai spălat cu un jet de apă rece. Răstoarnă în compoziţia aluatului morcovul,miezul de nucă şi esenţele.
Mixează din nou până ce toate ingredientele se vor împrieteni, deşi morcovul, mai certăreţ din fire, îşi răsfiră obraznic mustaţa şi mai dă ocheade pe la vecini.
Unge tava cu puţin ulei şi tapetează cu griş. Răstoarnă aluatul în tavă, şi, cu o spatulă din lemn, nivelează bine, şi mai ales, verifică să aibă aceeaşi grosime pe toată suprafaţa. Dar cu 10 minute înainte, încălzeşte cuptorul la 160ºC (mediu spre mic la gaze).
Coace blatul cam 45 minute, dar verifică-l cu scobitoarea.
Cât timp se coace blatul este bine să ne odihnim puţin.
După ce ai scos din cuptor blatul copt, îl laşi deoparte, şi pregăteşte finisarea lui.
Macină nucile,după care hai să facem glazura
Într-o crăticioară, de preferat antiaderentă, pune apa şi zahărul din care faci un sirop puţin legat (cam 3 minute).
Pune cratiţa alături de foc şi amestecă cu grijă siropul şi cele 4 linguri de cacao până ce se încorporează, dar ai grijă să nu facă cocoloaşe. Mai fierbe cam 1 minut, după care, stingi focul şi amesteci cu untul până ce şi acesta se încorporează perfect.
Unge cu glazură, cât este fierbinte, blatul ce aşteaptă cuminte să fie pomădat. Presară bine miezul de nucă şi apasă uşor cu spatula din lemn ca să se impregneze în glazură.
Chiar dacă eşti nerăbdător, este bine să aştepţi câteva ore pentru a intra glazura în blat şi să se răcească. După ce s-a răcit, este bine să tai cuburi, dar numai ce serveşti pe loc, restul acoperă cu o folie alimentară şi aşteaptă să-ţi vină musafirii. Şi chiar dacă nu vin, taie din prăjitură numai atât cât este nevoie, ca să nu se usuce.
Şi dacă tot ai aşteptat atât de mult privind cu nerăbdare la ciocolata care se prelinge obraznic peste margini, învăluind parcă în mister ceea ce nu mai poţi zări, pregăteşte un platou şi răstoarnă din visele ce ţi-au înconjurat pofta şi umpleţi gura cu parfum şi gust de ciocolată, dar cu tente uşoare de culoare cu aripi de morcov ce te-a impresionat prin îndrăzneala lui. Eşti surprins, nimic din ceea ce ai ştiut despre morcov nu regăseşti aici. Este un gust dulce rafinat, iar ciocolata, ei bine, ciocolata învăluie în şi mai multe rotocoale de mister ceea ce nici măcar nu bănuieşti că vei găsi ascuns printre faldurile creţe ale nucilor ce s-au logodit cu mult fast într-o zi de duminică.