Visez adesea ca ma intorc in casa bunicii mele dragi, o vad aievea crosetand macrameuri cu ochelarii pe nas, cu cartea sfanta in fata, pare atat de buna si de blanda si ma intampina cu un zambet blajin....intr-o clipa imi inunda simturile dinspre bucatarie un miros dulce, de bun , delicios, cum numai din mainile ei ar putea sa iasa si nu poate fi altceva decat lichiu, lichisor sau hencles cum i se spune in Ardeal, una din prajiturile care mi-au marcat si incantat copilaria.
Din pacate nu am reteta ei si-am incercat de nenumarate ori sa o gasesc....insa cred ca oricat mi-as dori , singura care s-ar apropia de adevar ar fi cea din amintirile mele, un blat fin, subtire, o crema de smantana dulce si pere moi parfumate de toamna...incredibil desert.
Dedic aceasta reteta tuturor celor ce-si iubesc bunicile si le pastreaza pentru totdeauna in suflet!
Crema:
Din aceasta cantitate eu am facut o tava( tava mare de cuptor, atipica), voi puteti imparti blatul in doua bucati si sa intindeti aluatul subtire la dimensiunea tavii pe care doriti sa o folositi.
Am cernut faina, am pus drojdia in mijloc, galbenusurile pe margine si praful de sare.
Intr-un ibric larg am pus laptele, in el am topit untul, am pus smantana si laptele condensat, apoi vanilia. Lichidul trebuie sa fie cald nu fierbinte.
Turnam compozitia lichida si framantam aluatul timp de zece minute, apoi il acoperim si-l lasam la loc cald pana isi dubleaza volumul.
Am tapetat tava de cuptor cu foaie de copt.
Aluatul l-am intins cat am putut de mult la dimensiunea tavii ( pe o foaie pergament)si l-am asezat in tava.
Compozitia se prepara usor amestecand ingredientele. Am intins umplutura pe foaia de aluat si am pus deasupra perele feliate. Cu o pensula glazuram peste tot cu un ou bine batut.
Am copt lichiul la 170 grade pana s-a rumenit...aveti grija si nu-l lasati prea mult deoarece daca se arde se poate intari baza.
Daca va place scortisoara in combinatie cu perele puneti deasupra inainte de cuptor.
1
Va sfatuiesc sa puneti mai multe pere sa umpleti toata suprafata