Ciorba de cartofi ca la bunica

Acum in preajma sarbatorii adormirii Maicii Domnului mi-am amintit cu mare drag de bunica din partea tatei si de vacantele copilariei petrecute in acel sat din nordul Moldovei. Imi amintesc de ea mereu cu mare drag, dar aceasta sarbatoare avea pentru noi copiii ceva magic. Aceasta sarbatoare insemna onomastica numelui bunicii caci se numea Maria dar si sfarsitul vacantei, caci veneau parintii si stricau gasca noastra de copii pusi pe sotii. Cu acest prilej, bunica se punea in miscare si cateva zile pregatea cu mare dragoste toate bunatatile de pe lume, pentru copiii ei si pentru nepoti. Simt si acum, desi sunt adult si acele timpuri au trecut demult, aromele din preajma sobei sau a cuptorului incapator in care se coceau cozonaci, colaci, placinte sau alte bunatati. Dar cel mai mult mi-am amintit zilele astea de o ciorbita pe care nu am intalnit-o nicaieri in alta parte. Era o ciorbita de cartofi cu legume, acrita cu zer de lapte (nici acum nu stiu daca era de oaie sau de capra) si dreasa cu smantana. In acea zona i se spune sarbusca si aduce la gust cu ceea ce noi numim ciorba radauteana. Nu stiu exact ce punea bunica in ea, dar de-a lungul anilor, in lipsa bunicii, am incercat sa reinvii aceasta amintire, si sa reconstitui acel gust.....