Chisatura, imi aduce aminte de copilarie, de vacantele de vara petrecute la bunica dinspre mama, intr-un sat de pe valea Tarnavei Mari, aproape de Blaj, mica Roma a Ardealului. Pe vremea aceea chisatura se facea din osanza, care era pastrata tot timpul anului pt a imbunatati gustul ciorbelor. Osanza se presara cu sare, se rula si se cosea, arata asa ca un sul de parizer, dar era alba. Din bucata aceea de osanza, se taiau bucatele mai mici si se facea chisatura pt ciorbe sau se intindea pe paine. Veti zice, cum sa mananci asa ceva? Eu zic si acum ca era mult mai sanatoasa, decat mezelul cu o sumedenie de E-uri.
Pe un dog de lemn sau carpator, se marunteste patrunjelul, slanina, se amesteca bine, se adauga ceapa taiata marunt, se sareaza si gata! Se mananca asa cum vedeti intinsa pe paine cu rosii de gradina.
1
Se pregateste din slanina de porc de casa, mai moale si afumata.