Ma "laudam" eu la voi ca am o carte de retete care cam bate 100 de ani, e jerpelita, ingalbenita de timp, dar foarte interesanta... Asa ca azi am prestat una dintre retete, un pic adaptata si injumatatita. Am zis ca daca nu o sa-mi placa sa nu stric atata material, desi nu avea ce sa nu fie bun...
Spalam orezul bine si il punem intr-o cratita cu fundul mai gros, adaugam apa, untul, sarea, cele 2 linguri de zahar brun si zaharul vanilat. Lasam sa fiarba pana incepe sa scada apa, apoi turnam laptele si lasam la fiert pana se inmoaie orezul si a scazut bine laptele.
Separat se bat albusurile spuma tare cu un praf de sare si 75 g zahar,ca la bezea. Galbenusurile le frecam bine cu restul de 75 g zahar, pana devin spumoase. Cand orezul a fiert, il tragem dupa foc, adaugam coaja de lamaie si migadalele (daca avem), eu n-am avut si n-am pus. Apoi adaugam galbenusurile si amestecam bine, la final albusurile si cu miscari incete le omogenitam.
Ungem o foarma de tort cu inel detasabil -18 cm diametru- turnam compozitia de budinca si dam la cuptorul preincalzit, la foc mediu, pana se rumeneste si trece testul scobitorii. Cand e gata scoatem forma din cuptor, o lasam sa se raceasca cat mai mult, eu n-am avut rabdare ca-mi plac chestiile de genul asta sa le mananc calde. Scoatem inelul formei, taiem si punem pe farfurie, eu am presarat scortisoara, dar se poate servi si cu orice fel de dulceata. Pot sa spun ca mi-a mers la suflet asa buna a fost, dar nu-i cazul sa ma credeti...
PS. In reteta originala se puneau decat 6 linguri de zahar si astea in galbenusuri, eu am facut-o dupa gustul meu, adica mai dulce...
1
cand iti vin poftele e bine sa le satisfaci...