De ceva vreme îmi doream să prepar acest desert. Mi-au plăcut mult, atât designul cât şi povestea lui. Mă bucur că, în sfârşit, am reuşit să-l fac. Pentru că nu am mai mâncat în viaţa mea ceva atât de bun.
În secolul al XIX-lea, britanicii erau uimiţi de iscusinţa cofetarilor germani de a mânui culorile, formele, marţipanul, aromele şi designul. Atunci când nepoata Reginei Victoria – prinţesa Victoria Alberta Elisabeth Mathilde Marie de Hesse-Darmstadt – s-a căsătorit cu prinţul Louis de Battenberg în anul 1884, cofetarii casei regale britanice au vrut să creeze un tort special, care să se apropie de stillul german. Şi au creat tortul Battenberg – delicat, rafinat, învelit într-o mantie de marţipan, şi care atunci când este tăiat, dezvăluie un model de tablă de şah, în culorile galben şi roz. Cele patru pătrate din secţiunea tortului îi reprezintă pe cei patru prinţi de Battenberg – Louis, Alexander, Henry şi Francis Joseph.
Se alege o tavă de copt cu pereţii mai înalţi, care se împarte în două secţiuni egale, plasând un carton (lung cât lăţimea tăvii şi lat cât înălţimea ei) şi fixat vertical; apoi se tapetează cu hârtie de copt care să îmbrace şi bucata de carton, în aşa fel încât compoziţia să nu se infltreze pe dedesubtul lui. Îmi pare rău că nu am fotografii din timpul preparării, deşi îmi doresc să pot face asta, este ceva ce mă depăşeşte, din mai multe motive. Dacă administratorii mi-ar permite, aş pune aici un link către un tutorial care arată, în imagini, suficient de clar cum trebuie procedat.
Se pot folosi două tăvi de chec. Eu am avut o tavă dreptunghiulară cu dimensiunile: 28/18 cm (şi înaltă de 5 cm) şi am împărţit-o în două (pe lăţime) cu un carton lung de 18 cm şi lat de 5 cm.
Se încălzeşte cuptorul la 180 grade Celsius. Se cern făina de grâu cu praful de copt şi făina de migdale.
Se bat ouăle cu zahărul până devin cremoase. Se adaugă treptat untul, apoi esenţa de migdale, mixând în continuare, după care se încorporează amestecul uscat şi se continuă mixarea până când se obţine o compoziţie omogenă şi cremoasă, care se împarte în două părţi cantitativ egale. Una dintre ele se colorează în roz, cealaltă în galben. Se pun separat, fiecare în câte o secţiune a tăvii. Cu o spatulă, se întinde compoziţia în aşa fel încât să umple colţurile tăvii şi se nivelează. Tava se introduce în cuptor şi se coace la foc moderat, timp de circa 30 minute sau până când blatul este crescut frumos, elastic la atingere iar scobitoarea introdusă în mijlocul blatului iese curată.
Se lasă să se răcească câteva minute, înainte de a scoate blaturile din tavă. Se aşează pe un grătar de inox şi se aşteaptă până când blaturile sunt răcite complet.
Se înlătură marginile celor două blaturi. Se taie fiecare blat în două părţi egale, pe lungime. Se obţin astfel patru fâşii de blat (două roz şi două galbene). Dacă este nevoie, se mai ajustează dimensiunile, astfel încât fâşiile să fie identice ca dimensiuni.
Gemul de caise se încălzeşte uşor (5 secunde la cuptorul cu microunde) şi se pasează printr-o strecurătoare, pentru a înlătura bucăţile de fruct.
Se ung marginile fâşiilor de blat cu gem şi se lipesc împreună.
Se presară cu zahăr pudră suprafaţa de lucru şi se întinde cu sucitorul pasta de marţipan, într-o formă dreptunghiulară, suficient de mare cât să îmbrace tortul complet.
Se ung laturile tortului cu gem şi se aplică mantaua de marţipan, înfaşurând tortul şi având grijă ca zona de îmbinare a marginilor să fie poziţionată dedesubt.
Tortul se poate consuma imediat. Este incredibil de aromat şi catifelat. Se poate păstra 3-4 zile la temperatura camerei, într-un recipient bine închis (dacă este ţinut în frigider se înmoaie marţipanul; iar dacă este expus la aer, se usucă blatul).
1
Se pare ca nu pot sa pun linkuri, dar daca dati cautare "Batenberg Cake Recipe" pe youtube, veti gasi niste tutoriale destul de clare. Mie mi-a placut mult cel al unei doamne dragute si tare simpatice, Titli's Busy Kitchen.