Până acum ceva vreme, nu aş fi crezut să-mi placă.
Intâmplarea a făcut să gust aşa ceva la o verişoară de-a mea.Mi-a plăcut gustul dulceag dar şi iuţeala care rămâne îmbibată în papilele gustative.
Eu am avut o parte din ardei nu foarte iuţi şi alţii „iuţi foc”,aşa că a fost atât de iute cât sa fie pe placul nostru.
Modul de preparare este foarte simplu,singurul inconvenient a fost faptul ca s-au adunat foarte multe musculiţe cât timp a fiert oţetul cu zaharul.
Am să vă mai spun doar că se potriveste foarte bine cu brânzeturi ori cu friptură.
Am curatat ardeiul iute de seminte,am lasat doar o parte din nervuri, pentru a nu înlatura toata iuţeala.
Apoi am tocat ardeiul iute cu ajutorul robotului,lasând însa bucati mai mari de ardei.
Am pus la fiert oţetul cu zaharul.
L-am lasat sa fiarba pâna a scazut la jumatate si s-a facut un sirop gros.
Am adaugat ardeiul iute si am mai fiert pâna a început sa se închege ca o dulceata de fructe.
Eu nu am vrut s-o las prea subtire.Aici depinde de gusturile fiecaruia.
Am pus dulceata în borcane sterilizate(2 borcane de 400 ml,unul de 300 ml si unul de 200 ml),am închis cu capacele,apoi le-am acoperit cu o patura pâna s-au racit.
Se poate consuma imediat dar se pastreaza foarte bine si în camara.
Pofta buna!!!