Recunosc că preferata mea este ciorba de burtă, dar şi cea de perişoare îmi place foarte mult, se bate pentru locul doi cu ciorba rădăuţeană, cu ciorba de roşii, cu ciorba de urzici, cu ciorba de fasole şi cu ciorba de os afumat.
Şi partea bună este că această ciorbă poate fi acrită atât cu zeamă de varză cât şi cu borş, având acelaşi succes când este pusă pe masă alături de un ardei bun şi (pentru cine ştie) de mămăligă.
Evident că ciorba poate fi făcut cu carne de vită, de pasăre, de porc ori mixtă. Eu am optat pentru cea de porc ( de data asta) fiind cea care dă gustul cel apropiat de ceea ce numesc eu ciorbă de perişoare.
Cine a mai făcut ştie că este foarte simplu să faci această ciorbă, mai ales dacă lucrezi organizat. Se curăţă legumele şi se pregătesc pentru întrebuinţare. Personal am răzuit morcovul şi rădăcinoaselepe răzătoarea mare fiindcă se pătrund mai uşor şi dau consistenţă, iar ardeii i-am tăiat ca pentru o salată.
Carnea se amestecă cu ceapa (dată şi ea tot prin răzătoare), cu pătrunjelul verde (tocat şi el dinainte), cu piperul, cu orezul şi cu cele două ouă. Deasemenea se pune şi cimbrul tocat mărunt precum şi sarea. În timp ce aceste ingrediente se fac perişoare se călesc într-un vas celellate legume, adăugându-se peste ele 7 litri de apă.
Când apa în care fierb şi legumele dă în clocot se adaugă perişoarele formate şi se lasă la fiert până se fierb îndeajuns de bine. Se pun roşiile, iar spre final se fierbe borşul într-un alt vas şi se adaugă peste perişoare acrindu-se după gustul fiecăruia. Se mai lasă la fiert circa 3-4 minute şi se apoi ciorba poate fi trasă de pe foc.
Cine-i mai îndemânatic, între timp, poate pune şi de mămăligă. :))
Poftă bună!
1
Pentru ca perişoarele să se facă (să se modeleze) fără probleme, e de indicat ca din când în când mâinile să fie trecute prin apă caldă.
2
Borşul se pune numai fiert, niciodată rece