Titlul postului meu poate parea un pleonasm, caci ce pizza poate sa nu fie italiana? Pai poate! Daca ii pui "checiap". Italienii pun pe blatul de pizza rosii sau pasta de rosii si pentru ei sa ceri checiap e o blasfemie. Si au dreptate. Prin urmare, reteta asta se mananca asa cum e, fara alte adaosuri
Ingredientele sunt pentru tava dreptunghiulara de la aragaz. Daca ai un cuptor cu gaz, e bine sa-l incalzesti cel putin o ora, ca sa fie foarte foarte fierbinte. Eu am unul electric care, cu ventilatorul pornit, ajunge la 300C. Stiu ca exista si niste pietre mari care se pot baga in cuptor si incalzi, iar pizza se face pe ele. Foarte interesant, dar eu inca n-am.
Ca sa faci aluatul, amesteca drojdia si zaharul in apa calduta cam 10 minute. Cerne faina cu sarea si amestec-o cu drojdia si uleiul. Framanta pana ce rezulta o coca elastica si care nu se mai lipeste de maini. Pune intr-un castron, acopera cu un prosop de bucatarie si lasa 1 ora sa creasca intr-un loc ferit de curent. Dupa acest timp scoate coca din castron si framant-o din nou, ca sa scoti tot aerul din ea. Intinde pizza in forma dorita (cel mai bine e cu mana, dar poti folosi si sucitorul) si nu foarte groasa (cam 1 cm). Pune-o in tava de la aragaz, pe care ai imprastiat putin malai sau gris.
Peste aluat intinde pasta de tomate si presara oregano.
Presara uniform cuburile de mozzarella si deasupra pune sunculita. Presara putin ulei de masline.
Pune in cuptorul foarte bine incalzit pentru 10- 15 minute.
Se mananca calda, impreuna cu cei dragi si un pahar cu bere :))))