Postat de portiadelumina in Cu de toate pe 28 Mai 2013 | 2458 vizualizari
Neaţa bună, Vladimir! Sunt convins că ai o intuiţie bună, măcar atât, cât am reuşit eu să te cunosc. Şi chiar dacă unepri par mai hlozit ori superficial, să ştii, citesc oamenii destul de bine.
Adevărat a înviat! Îţi mulţumesc frumos, Delia, pentru apreciere! Zi bună să ai!
Neaţa bună, Bianca!
Dia, eu am ochi vigilent, să ştii. Cel puţin aşa mi-au spus alţii La parfumuri nu mă pricep, adică la firma lor, căci eu apreciez omul curat (întâi sufleteşte) iar mai apoi trupeşte, că-s oameni care din varii motive (boală, neputinţă, neştiinţă) poate nu se pot îngriji aşa, după standarde.
Zi minunată să ai!
Neaţa bună, Buni!
Spunea atat de frumos Monseniorul Ghica: "Florile ajung să parfumeze însăşi mâna care le striveşte."....cred ca si omul ar fi bine in trecerea sa prin viata sa fie asemenea unui parfum, bun, frumos, duios, cald, sensibil si sa lase in jur efluvii de bucurie, mangaiere si dragoste care sa atinga inimile tuturor... multumesc Padre!
Si mai cred Padre ca un om curat si bun sufleteste miroase frumos ma gandeam intr-o zi ca de n-as fi avut nici o posibilitate in afara de apa si sapun, mi-as spala camasa si a doua zi as purta-o curata, pe un trup zambitor si bine spalat...si pentru mine asta inseamna curatenie simpla dar buna...iar daca vorbim de suflet...cred ca bunatatea inimii omului e cel mai minunat parfum din lume
Deosebit citatul pe cale l-ai adus în comentariul tău frumos, Ruxy!
Ştii, mă gândeam la ce-l de-al doilea comentariu. Sunt mulţi oameni care afară de apă şi săpun nu-şi permit altceva pentru curăţirea trupului lor. Dar, aşa cum am spus eu uneori, frumuseţea trupului vine de la lumina pe care i-o dă sufletul. Un om curat c adevărat este cel ce-şi spală întâi întinăciunea interiorului.
Şi iar mă gândesc la strălucirea pe care deseori o văd pe chipul pruncilor, o strălucire ce exprimă adevărata curăţenie în care trebuie să ne găsim toţi. Mulţumesc, Ruxy! Zi minunată să fie la casa vostră!
Adevarat Padre...bebelusii miros a DD...a lapte, a curatenie neprihanita...minunat si de neuitat mirosul lor...mi-e dor...si cand mi-e dor imi aduc aminte....
Eh, mie tot imi place mirosul de parfum, asa discret,ma vindeca, o consider aromoterapie. Iubesc mirosul de iarba proaspat cosita....
Iar am ajuns tarziu! Dar am avantajul ca am citit mai multe comentarii.
Imi place sa miros a curat. Am si eu parfumuri scumpe dar mi-amintesc foarte rar de ele. Nu uit in schimb sa ma spal cu apa si sapun cat mai des cu putinta. Despre curatenia sufleteasca imi place sa cred ca o am si lucrez mereu la ea. Numai bine Padre!Ma repet dar asa este: imi place sa te citesc!
Frumos mai scrieti Parinte!
Asa e, nu poti aprecia mai mult o persoana doar pentru mirosul de parfum fin pe care-l emana...poate doar sa-i apreciezi gusturile... Diferenta o face felul omului de a fi, bunatatea, corectitudinea si inima deschisa...
Bine punctat si am aceeasi parere
In vremuri de ,, restriste ''[au fost si din acelea ] imi ziceam ca daca suntem saraci macar curati sa fim . Pe alta parte in acelasi timp, m-am angajat la un magazin cu cosmetce de lux[ deci legea compensatiei a functionat ], aici am capatat ,, naravul'' parfumurilor bune .
Parintele Cleopa isi asemana trupul cu un sac de putregai , eu amarata de mine ce pot spune atunci ?
Sunt mirosuri care am fost uimita sa le descopar cum ar fi : al florilor de castraveti , a lanului de grau ce sta sa dea in parga , a florii de vita de vie