Bucatarie franceza a fost facuta cunoscuta in secolul al XII, in perioada Catherinei de Medi si a fost perfectionata de parintele bucatariei franceze, Auguste Escoffier. Pentru francezi, bucataria este o adevarata arta, nu o necesitate.
Pentru ei, a lua masa in oras inseamna cultivare, rafinarea educatiei. Pe cea mai joasa treapta a societatii se afla persoanele care nu sunt suficient informate despre gastronomie.
Gastronomia este mai presus de haine, masini luxoase, opere de arta, etc.
Sosurile reprezinta o parte din specialitatile bucatariei franceze. Acestea sunt consumate alaturi de peste si de alte tipuri de carne. Sosurile sunt mai rafinate decat cele din alte tari, ingredientele principale fiind smantana si vinul, dar sunt folosite si alte ingrediente cum ar fi : supa, untul, faina, ceapa si mirodenii.
Sosul de baza al bucatariei franceze este sosul de becharmel care este facut din lapte, unt si faina.
Sosul Hollandaise(olandez)- este un sos foarte fin care se aseamana cu maioneza, dar se prepara la cald. Acesta este perfect pentru peste si legume fierte.
Sosul Bearnise- are la baza sosul Hollandaise la care se adauga tarhon, ceapa si vin. Bucataria franceza foloseste o gama diversificat de carne.
Acestia folosesc carnea de pui, rata, gasca, curcan, dar si de vanat.
Fructele de mare ocupa un loc mai putin important in gastronomia franceza.
In fiecare provincie a Frantei, este specific un stil culinar ce cuprinde ingrediente si retete specifice: in Nord-Vest este specific untul, merele si crème fraiche; in Provence (Sud-Est) uleiul de masline si rosii; in Sud-Vest grasime de rata, ciuperci.
In Nord-Est, sunt influiente germane si se folosesc slanina, carnatii si berea.
Bucataria franceza este recunoscuta si datorita diversitatii branzeturilor.
In Franta, numarul tipurilor de branza depaseste 500. Acestea sunt preparate din lapte de vaca, oaie si capra. Cele mai renumite tipuri de branza sunt :
Bleu di Auvergne- este o branza albastra cu mucegai, din lapte de vaca, cremoasa si nu prea sarata. Este servita atat ca aperitiv cat si ca desert.
Camembert- este o branza fermentata, moale, preparata din lapte de vaca. La exterior este protejata de o coaja (comestibila) alb-galbuie, iar interiorul este moale. Aceasta branza este servita ca aperitiv sau ca desert alaturi de fructe uscate.
Beaufort- este o branza tare, fabricata din lapte de vaca abtinut in Alpii Francezi
Roquefort- este o branza din lapte de vaca acoperita de o crusta de mucegai alb. Este o branza moale si cremoasa.
Pe langa tipurile de branza enumerate exista multe altele. In mod normal branza se serveste dupa felul principal si inainte de desert.
Francezii cred ca fiecarui fel de mancare i se potriveste un alt tip de vin.
Cele mai renumite zone viticole sunt: Borcleux, Valea Loirei, Cotes du Rhone, Provence, etc.
O masa frantuzeasca incepe intodeauna cu un platou de mezeluri, continua cu felul principal salata, branzeturi si desert.
Felul principal trebuie sa contina neaparat carne de orice tip.
Dintre mancarurile traditionale enumeram:
Cog au vin- o mancare preparata din carne, bacon, ceapa, unt, ciuperci, usturoi si vin rosu.
Beouf buglinion- are in componenta carne de vita, ceapa, ciuperci, bacon si vin.
Dupa felul principal se serveste salata verde si branzeturi.
Deserturile sunt variate si foarte rafinate. Ele se bazeaza pe crème de oua si lapte. Renumite sunt spumele de ciocolata, Charlatele Crepes (clatite), Souffli. Dintre aluaturile crescute, cele mai cunoscute sunt briochele, croissant-urile si baba au rhuru.
La masa de pranz, nu se mananca supa, doar seara. Cea mai renumita este supa de ceapa. Supa de ceapa, contine ceapa caramelizata, supa de vita, unt si crutoane de bagheta cu cascaval.
. 
