Sfântul Ilie, sfântul războinic al calendarului ortodox, este investit de popor cu atributele zeilor tunetelor şi fulgerelor (Zeus, Jupiter în mitologia Greco-romană, respective Thor în cea germanică). Ca şi aceştia, Sânt Ilie mână cu car de foc în timpul furtunilor şi îşi trimite fulgerele către diavoli sau păcătoşi.
Evident, Sfântul trebuia îmbunat, iar pentru aceasta, ziua sa era respectată prin nelucrare.
Dacă este binevoitor, Sânt Ilie îi apară pe oameni de arşiţa soarelui şi de secetă, de toate incendiile verilor prea fierbinţi şi stricătoare, de grindină, de fulgere, trăznete, vifor şi volbură şi, desigur, de toate bolile care implică fierbinţeala. De aceea, după această zi se spunea că nu mai există riscul de a cădea grindină. Tot acum se serbează Moşii de Sânt Ilie; acest sfânt este unul dintre cei mai frecvenţi patroni ai casei la români.
De Sfântul Ilie, la revărsatul zorilor, se culegeau ierburi de leac, care se duceau apoi acasă şi se puneau la uscat la umbră, pe prispă sau în cămara.
La Multi Ani pentru toti cei care poarta numele de Ilie si derivatele acestuia!!!
Ce bunatate!
