Această pasăre numită privighecioară este o specie nouă care se înmulţeşte şi se dezvoltă cu repeziciune indiferent de locul unde se află, indiferent de vremuri şi de climă. Se adaptează repede oricărei situaţii. Este omnivoră, ierbivoră şi chiar carnivoră în unele situaţii. Privighecioara reprezintă specia de păsări ce încununează cu succes cele spuse bătrânii înainte, anume că fiecare pasăre pe limba ei piere.
Este foarte adevărat că unii umblă deseori cu cioara vopsită sau că îşi ascund blana de lup cu piei de oaie. Dar să te dai taman privighetoare prin penaj şi să cânţi ca struţul e o mare greşeală. Şi dacă am terminat cu clasificarea regnului din care face parte pasărea din postare, doresc să vă spun că sunt deranjat cumplit în momentele în care sunt pus în situaţia de a asculta semeni de-ai noştri care, în încercarea palidă de a se da privighetori stârnesc mila sau râsul celor din jur. Nu fac referire la vreo categorie socială sau vreo meserie în mod direct. Fac referire la toţi aceia care se laudă, se mândresc, mint cu neruşinare despre anumite lucruri de ei făcute în viaţă, dar care sunt împrumutate de la alţii sau alţii au trudit să le scoată la lumină. E plin pământul de plagiaturi. De la lucrări de licenţe, descoperiri medicale, melodii de orice gen şi până la invenţii sofisticate ori citate celebre. Oricine se poate da mare astăzi în faţa cunoscuţilor cu un lucru făcut de altul, primind cel puţin aplauze, fără nici o remuşcare. Ba de multe ori repetând minciuna unii chiar cred că ei sunt distinşii inventatori ai produsului prezentat. Ceea ce este mai trist e că dacă la început aceste lucruri atingeau doar partea materială, astăzi privigheciorile, aceşti maeştri ai minciunii, fură identitatea omului, încearcă să fure sufletul omului cu orice metodă, fură viaţa omului.
Cu cuvinte mieroase, cu vorbe dulci, cu cadouri subtile, cu aşa-zise facilităţi, cu tertipuri de tot felul vrăjesc într-un fel anume, ca un tril de priveghetoare autentică, pe credulii şi oropsiţii vieţii cotidiene.
Privigheciorile fac parte din acea specie necreată de Dumnezeu, ele fiind persoanele care nu au nici un Dumnezeu, persoanele care nu fac nimic concret niciodată, scopul lor fiind acela de a se face ascultate şi urmate. Le găsim peste tot. Se vor înmulţi şi vor strica recolta lui Dumnezeu. Stârpirea lor se fa face la secerişul final, când vor fi strânse alături de neghină. Până atunci, pentru a vă feri de cântecul fals şi plagiat de privighecioară, încercaţi să ascultaţi originalul şi veţi vedea că nu degeaba a spus Hristos cine are urechi de auzit să audă.
