O cenușăreasă transformată în regină:
Povestea pe care v-o spun datează din vremurile când gospodinele nu aruncau aproape nimic din alimentele pe care le preparau. Pe vremea lor, deșeurile casnice aproape că nu existau, iar când existau erau "reciclate” cu mult folos. Coaja de ceapă, de pildă. Străbunicile noastre au folosit-o inițial pentru vopsirea firelor de lână. Cojile se fierb cu puțin oțet, apoi se strecoară. Lâna înmuiată în prealabil în apă se fierbe apoi în decoctul maroniu. Între timp doamnele, neavând henna la prăvălii, au început să-și vopsească și părul cu decoctul concentrat de coji de ceapă. Nici nu era greu de observat cădupă câteva proceduri părul devenea mai bogat și mai sănătos, mătreața dispărea fără urmă. Cu infuzia din coji se făcea și gargară în cazuri de răceală cu dureri în gât. Dacă pe timp de vară, gospodăriile țărănești nu duceau lipsă de remedii verzi, pentru accidente nefericite precum tăieturi în timpul bărbieritului, rosături la picioare, opărituri, iarna locurile afectate se presărau cu pulberea obținută din cojile uscate de ceapă sau se tamponau cu decoct din coji. Și cum proteja coaja de ceapă rănile de infecții, tot așa proteja și morcovii din beci, puși la păstrare, de dezvoltarea bolilor specifice ce înjumătățesc roada până primăvara. Fiecare strat de morcov se presăra cu coji de ceapă uscate bine. La fel se proceda și cu fructele. Merele și perele sunt protejate de infecții micotice, folosind metoda nepoluantă cu foi de ceapă. Coaja de ceapă poate fi păstrată ani de zile într-un loc uscat, fără a-și pierde acțiunea terapeutică. Dar cu o condiție foarte importantă: vom lua coji de la bulbii complet sănătoși.
Remedii naturiste cu foi de ceapă uscate
Din cercetările realizate la Institutul de chimie bioorganică din Rusia putem afla ce componență bogată în elemente curative are produsul acesta sortit aruncării.
Problemele cardiace - Cojile de ceapă conțin substanțe ce întăresc imunitatea, tonifică activitatea inimii, activează producerea secreției biliare. Cei ce suferă de hipertensiune arterială își pot îmbunătăți vizibil starea organismului datorită consumului de ceai din coji de ceapă.
Tuse - Când răceala este asociată cu o tuse seacă, decoctul ne poate ajuta prin efectul expectorant, iar unele dereglări ale tractului gastro-intestinal sau renal se diminuează datorită efectelor diuretic și purgativ. Precum și ceapa pe care o învelește, coaja are un efect antiseptic.
Crampe musculare și dureri de cap - Zilnic se bea un ceai preparat dintr-o linguriță de coji de ceapă, care se infuzează timp de 10 minute, în 200 ml de apă fierbinte. Jumătate de pahar (NULL ml) se bea la ora 18, restul la ora 21. Tratamentul poate fi de lungă durată, uneori efectul apare la 3 luni după consumul zilnic, dar cura nu se întrerupe.
Picioarele "vinete” provocate de hemoragii subcutanate își îmbunătățesc aspectul după tratamentul cu coji de ceapă. Rutina din coji întărește pereții vaselor sanguine și previne spargerea de capilare.
Ceaiul din coji scade iritația ochilor și menține acuitatea vizuală - o veste bună pentru cei ce au un serviciu legat de încordarea sau de suprasolicitarea vederii, urmată de înroșirea ochilor și schimbarea ochelarilor cu dioptrii mai mari.
Dereglarea ciclului menstrual dă multă bătaie de cap. Pentru reglarea lui, se bea un ceai dintr-o lingură de coji, ce se infuzează în 300 ml de apă. Ceaiul se bea în 3 tranșe, în timpul zilei, în cure lunare de 7 zile, începând din a 10-a zi după terminarea menstruației. (Preparatele din coji de ceapă și usturoi nu se păstrează mai mult de 24 de ore, trebuie să le preparați zilnic.)
De unde, totuși, are coaja subțire și uscată de ceapă atâtea puteri de vindecare?
Dacă cercetăm atent un petic de coajă prin tubul microscopului, vedem de-a lungul nervurilor câteva rânduri de cristale alungite, în formă de ace, de un galben deschis. Sunt cristalele uneia dintre cele mai active flavonoide - quercitina. Se găsește și în cojile de usturoi, în ceaiul verde și în mere, unde are un rol important, de ceas biologic ce blochează admisia de oxigen la punctul de creștere al cepei și al usturoiului, ca să nu încolțească înainte de perioada optimă. Până la sfârșitul secolului XX, quercitina a fost cunoscută de medici ca un remediu antiinflamator, antihistaminic, folosit cu succes în tratarea afecțiunilor aparatului locomotor (dureri reumatice, artrită), aparatului respirator (astm, bronșită). Mulți doctori îl apreciază ca un remediu bun pentru profilaxia bolilor cardiace, care scade riscul de tromboză, de infarct miocardic și al accidentelor vascular-cerebrale. Anul 1996, când au fost publicate rezultatele cercetărilor legate de proprietățile anti-tumorale ale quercitinei, a intrat în analele medicinei viitorului. Savanții au descoperit o proprietate unicat a flavonoidei de a acționa asupra genei r-53, responsabilă pentru distrugerea celulelor canceroase. În afară de prevenție, poate fi folosită și în tratarea cancerelor de sân, prostată, intestin gros, creier, plămâni, în cazuri de limfosarcom și limfogranulomatoză. Este clar că noi trebuie să ne străduim să obținem acest antioxidant din produsele naturale și în cantități mari, dacă vrem să prevenim prăbușirea dezastruoasă a sănătății.
Comoară pentru agricultori
Toată lumea știe câte ceva despre produsele bio, cele ce au crescut și s-au consumat de când lumea în România, dar care dispar cu viteză maximă, datorită progresului înregistrat, în special în domeniul chimiei. Globalizarea în agricultură a dus la renunțarea și uitarea vechilor metode de îngrijire a plantelor, verificate de-a lungul secolelor. Pentru creșterea volumului de producție agricolă putem să ne bazăm, împreună cu alte metode, și pe decoctul din coji de ceapă, care conține tot setul de microelemente: calciu, potasiu, magneziu, fier, cupru, crom, seleniu și multe altele. Decoctul este un îngrășământ bun, stimulează creșterea plantelor, în același timp el distruge microflora patogenă din sol. Acționează asupra plantelor precum ginsengul asupra omului. Plantele devin mai rezistente în lupta cu dăunătorii și cu bolile specifice. Plantele de cameră, udate și stropite cu decoct din coji uscate de ceapă, capătă un aspect sănătos și se dezvoltă mai bine. La 5 litri de apă fierbinte, se adaugă 5 linguri de coji de ceapă, se poate și în amestec cu usturoi.
Pentru castraveți.
1. Dacă frunzele castraveților din grădină încep să se îngălbenească, doi pumni de coji de ceapă se pun într-o găleată cu apă caldă, se aduce apa până la fierbere, se lasă 6-8 minute pe foc și apoi se infuzează acoperit, până la răcire. La fiecare 8 litri de apă pentru udat se adaugă 2 l decoct de coji. Frunzele se stropesc abundent. Cojile rămase se întind la rădăcinile plantelor pentru acoperirea solului și prevenirea evaporării.
2. Castraveții atacați de dăunători sau micoze se salvează cu infuzie din 200 grame coji de ceapă, în 10 l de apă. Cojile se lasă în apă timp de 4-5 zile, se strecoară și se stropesc plantele de 3 ori, cu un interval de 5 zile între stropiri.
Păduchi de frunze, gândaci de Colorado, fluturi dăunători.
Se așează într-o găleată,până la jumătate, coji de ceapă, se adaugă câte un pumn de coji de usturoi și pelin tocat, și se umple apoi găleata cu apă fierbinte. Se infuzează 24 de ore, se strecoară și se diluează 1:1 cu apă curată. Se stropesc plantele afectate. Merii se stropesc după înflorire, începând de la prima seară caldă (nu mai puțin de 15 grade), la apusul soarelui, din 7 în 7 zile, timp de 4-6 săptămâni, cât zboară fluturașii. Pentru o prindere mai bună de frunze, se adaugă câte 2 g de săpun la fiecare litru de apă.
Pentru varză.
Ca să protejăm varza de fluturi, în una din soluțiile cu coji de ceapă se înmoaie timp de 2 ore resturile de pastă de dinți rămase prin tuburile mai vechi, și se stropesc căpățânile de varză. Mai există și o metodă mai modernă: stropirea cu Coca-Cola, efectul este asigurat.
