Nu intamplator am postat astazi link-ul catre primul meu interviu.
5 Octombrie 2010 este ziua in care am pasit pentru prima data printre paginile acestui site. A fost o perioada de vreo 4 luni pana mi-am facut curaj pentru a posta o prima reteta, Crema de zahar ars, o reteta destul de banala si simplu de realizat. Insa modul in care am fost intampinata de membrii site-ului m-a determinat sa revin cu drag, de fiecare data. Si ma bucur enorm sa vad ca au ramas aceiasi oameni dragi mie, ca am parcurs impreuna cei 3 ANI ce s-au scurs de atunci. Imi lipseste insa Aziz, care foarte rar isi mai face simtita prezenta.
Vreau sa va multumesc tuturor, celor de atunci, celor de acum, ca mi-ati fost alaturi neconditionat. Ca desi, nu o data, retetele mele au fost neglijent prezentate sau nu tocmai grozave, voi ati apreciat efortul fara a imi aduce vreo acuza. Nu stiu cat de mult am evoluat de atunci, intre ale bucataritului, cert este insa ca EU am ramas aceeasi.
Am recitit interviul si pot afirma, fara indoiala, ca sunt aceeasi copila visatoare, ca inca sper intr-o lume mai buna, ca am convingerea ca oamenii se pot schimba in bine, ca noi ii putem face mai buni. Stiu ca nu este posibil, cel putin nu cu toti cei ce au nevoie de ajutor. Am incercat din rasputeri, am facut tot ce a depins de mine, pentru a ajuta un copil drag mie, un copil la care am tinut foarte foarte mult. Cand ma uit in urma ma doare Sufletul, de neputinta mea, a lui… as fi putut fi mai ferma, poate. Daca s-ar fi lasat ajutat ar fi trait intr-o lume mai buna, astazi ar fi avut un viitor! Eu am esuat aici,,, poate va reusi singur in alt punct al vietii sale! Poate ca va renunta la tot ceea ce ii face rau si il distruge, incet dar sigur. Dar cum sa reuseasca daca nu are alaturi un zambet, un Suflet cald, o mana care sa il ridice?! Eu,,, eu nu mai pot face nimic! Dar daca reusim sa schimbam macar o singura persoana, atunci am castigat, nu doar noi, ci si ceilalti! Imi doresc tare mult sa ma reintorc printre copii, dar cine stie ce ne rezerva viitorul!?
Pana una alta, cea mai puternica dorinta a mea s-a implinit si traiesc astazi cea mai frumoasa si minunata Fericire! Aceea de a o avea pe Rebeca in viata noastra! Credinta a fost totul! Ne umple inima si sufletul de tot ce poate fi mai bun! Cat despre prima mea Minune, sotul meu, il ador la fel de mult si il iubesc neconditionat. Iar lui trebuie sa ii multumesc ca ma suporta si ca mi-a fost alaturi mereu, chiar daca au fost momente in care, cu siguranta, nu as fi meritat. Ce credeati, ca am numai parti bune?! J Ei bine, nu! Nu sunt perfecta si nici nu imi doresc sa fiu. Am si eu doza mea de egoism, de rautate ar zice unii, dar nu as traduce-o chiar asa. Tin enorm de mult la ceea este al meu si imi apartine, la ideile mele, la convingeri si buna crestere! Nu voi accepta niciodata sa fiu calcata in picioare si nu voi pleca capul in fata nimanui, indiferent de pozitia si statutul acestuia.
Revenind la ceea ce inseamna Bucataras.ro imi mentin afirmatia:
“E locul in care m-am simtit ca acasa, fara nicio exagerare. Inca de la prima postare am fost intampinata intr-un mod placut de catre ceilalti Bucatarasi. M-am simtit binevenita si pentru asta le multumesc tuturor! E locul in care imi face placere sa imi petrec timpul deoarece ii simt aproape pe fiecare. Sunt adevarati prieteni si oameni extraordinari de la care, stiu in mod cert, am ce invata. Bucatars.ro e o familie si un loc al prieteniilor!”
In mod special as dori sa multumesc unor oameni dragi mie, oameni ce mi-au fost alaturi in diferite momente, bune sau rele! Ordinea nu are nicio relevanta :P
Ii multumesc lui Gusti pentru increderea acordata si sper sa nu il dezamagesc! >:D< Iar daca am facut-o vreodata pana acum, il rog sa ma ierte!
Ii multumesc lui Laurici pentru sustinere si pentru pretioasele sfaturi! :-* >:d< :-*
Ii multumesc Gabrielei pentru ajutorul ei neconditionat, pentru fiecare vorba buna, pentru increderea ce mi-o arata, pentru ca de fiecare data cand ma simte pierduta, ia telefonul in mana si imi vorbeste minute in sir, chiar daca Mona sau Danut trag de ea, iar pisica se ascunde in semineu! Si o iubesc chiar daca nu are vocea pisicoasa! :P :-* >:d< :-*
Ii multumesc Claudiei pentru ca de la ea am invatat ce inseamna sa fii OM! >:d< :-* >:d< Dar si pentru ca ii plac ciorbitele mele! :P
Ii multumesc Patriciei pentru sinceritatea ei! >:d< :-* >:d<
Scumpului meu Fluturas Mov >:d< :-* >:d< >:d< :-* >:d< Ruxy drag, te admir enorm! Si imi esti atat de aproape Sufletului meu! >:d< :-* >:d<>:d< :-* >:d<
Ii multumesc Parintelui Victor pentru fiecare articol si cuvant scris! >:d< Ma ajuta atat de mult, mereu!
Ii multumesc lui Costel Manea pentru scrierile sale! Sper sa te reintorci printre noi >:d< Ii multumesc Inei, ca nu este geloasa :P >:d< :-* >:d<
Si va multumesc, voua tuturor, pentru ca prin voi, si cu voi!, am trait fiecare moment cu intensitate. M-am bucurat cu voi, am plans cu voi! Daca am uitat pe cineva, sa imi fie cu iertare! Va iubesc!
Va pup si va imbratisez cu drag! >:d< :-* >:d<
